Maramu' Online

Descrierea retetei: Ardeii umpluti cu orez si ciuperci sunt o mancare de post gustoasa si sanatoasa.
Ingrediente ardei umpluti (mancare de post):


  • 18 - 12 ardei grasi
  • 200 g ciuperci
  • 100 g orez
  • 1 ceapa
  • 1 cutie rosii in suc sau 3 -5 linguri bulion
  • patrunjel verde
  • sare, piper, ulei, optional vegeta


Modul de preparare a retetei:
Ceapa se toaca si se caleste in ulei incins. Se adauga ciupercile taiate si orezul, spalat in prealabil. Cand ceapa devine sticloasa, se stinge cu o cana de apa, se adauga 1 lingura de vegeta si se lasa sa fiarba pana cand se inmoaie orezul. Se stinge focul, se adauga verdeata tocata. Cu acest amestec se umplu ardeii. Ardeii umpluti se aranjeaza intr-o cratita. Se toaca rosiile si se pun, impreuna cu sucul de rosii, peste ardeii umpluti. Se adauga si apa cat sa acopere ardeii. Se acopera cratita cu ardei umpluti si se da la cuptor 45 - 60 min.
Pofta buna !
Sursa: Maramuresul Online



Read More …


  • Numai simplul gand la sarbatorile de iarna ne aduce o stare de bucurie. De ce le asteptam atat si de ce inca din noiembrie incepem sa frematam de nerabdare? Cu ganduri crestine sau nu, ne bucuram mai ales ca vine vacanta, ca vom fi in sanul familiei, ca vom umple masa de bunatati, ca totul va fi impodobit si plin de culoare.Colindele de Craciun fac totul sa para mai frumos si mai placut.Va propun sa descarcati si sa ascultati !!! Un link pentru a asculta un un post S P E C I A L  de Radio 
  • Click aici...
  • Click aici...
  • Click aici...















Sursa: Maramuresul Online





Maramuresul OnlineMaramuresul Online
Read More …


Obiceiul colindatului însoţeşte toate sărbătorile de iarnă. Maramureşeanul colindă de Crăciun, de Anul Nou, de Bobotează şi de Sântion, sărbători creştine cuprinse în perioada celor 12 zile sacre, care începe cu Sărbătoarea Naşterii Mântuitorului Iisus.
Domină colindele creştine, unele cu specific local, dar bătrânii mai colindă încă unele corinde păstoreşti, varinte ale Mioriţei , sau colinda cerbului, a căror geneză a avut loc într-un timp foarte vechi. Un motiv des întâlnit în colindele maramureşene este cel al florilor de măr (florile dalbe, flori de măr). Unii etnografi explică acest lucru prin faptul că momentul de înflorire a mărului coincide cu începutul calendarului agricol iar “florile dalbe” ar fi un soi de incantaţie pentru începutul primăverii. Se mai spune că acest refren poate fi pus pe seama obiceiului maramureşean ca în ziua de Sf. Andrei (30 noiembrie) să se ia crenguţe de măr şi să se pună într-un vas cu apă. De Crăciun, crenguţele înfloresc şi astfel, în timpul sărbătorilor de iarnă, pe mesele maramureşenilor se vor găsi flori de măr. Asemenea bradului, care rămâne verde, merele nu se strică iarna, fiind astfel asociate cu ideea de nemurire, de regenerare.
În Ajunul Crăciunului, puiul de moroşan îşi petrece peste umăr trăistuţa anume pregătită pentru acest eveniment şi porneşte cu colinda. Primii colindători sunt cei mai mici de cinci ani. Ei au în repertoriul lor colinde scurte ce vestesc sărbătoarea, urează belşug şi cer, în versuri pline de haz, darurile cuvenite.
Colinda Puică neagră bagă-n sac este una dintre acestea:
Puică neagră bagă-n sac,
Scoală gazdă, dă-mi colac.
De mi-i da, de nu mi-i da,
Altu nu ţi-oi colinda,
Că mi-i scurtă gubuţa
Şi mă tem c-oi îngheţa.
Rămâi, gazdă, veseloasă
C-ai ajuns zâle frumoasă
Şi găzdoiu veselos
C-o ajuns Crăciun frumos.

Copiii de vârstă şcolară se grupează câte 5-6, în funcţie de vârstă, de grade de rudenie, dar şi de relaţiile de prietenie. Cetele, formate fie numai din fete sau numai din băieţi, interpretează mai multe colinde cu conţinut religios: Trei crai de la răsărit , Trei păstori, Viflaime-Viflaime ş.a.m.d. Una dintre aceste vechi colinde, cunoscută în întreg ţinutul, învăţată unii de la alţii, din generaţie în generaţie, este colinda.

Coborât-o coborât:
Coborât-o, coborât
Domnu Iisus pă pământ,
Să vadă la fiecare
Care ce credinţă are.
Dumnezeu văzut-o bine
Că credinţă nu-i la nime,
Nu-i la mic şi nu-i la mare,
Nu-i la-ntreaga adunare.
Vai, săracilor de voi,
Cum voi trimete un război,
Ca să v-aduceţi aminte
Că şi-n cer aveţi părinte.

Fetele şi feciorii, dar şi cei căsătoriţi, care se colindă, în grup, unii pe alţii, au în repertorilul lor colinzile creştine O, ce veste minunată, Deschide uşa, creştine şi multe altele care stabilesc o relaţie între realitate şi mit. Sunt colinde cosmogonice, de întemeiere, de relaţie între om şi divinitate. Bătrânii, dar nu doar ei, colindă o străveche colindă - Cată-n sus şi cată-n jos- ce face referire la momentul Judecăţii de apoi:

Cată-n sus şî cată-n jos,
Cată-n jos pă lângă mare
În dreptu Sfântului Soare,
Sfântu Soare când răsare
Mândră lumânare-şi are.
Zor, zor câmpuţ cu flori,
C-aiesta nu-i câmp cu flori,
Că-i un şăs mândru, frumos,
Cu coroana lui Hristos.
Când a si la judecată,
Cei zii cu cei morţi deodată...
Dar atuncea ce-om şti zîce?
Crai şi împăraţi or plânge.

La sfârşitul fiecărei colinde grupul de copii, tinerii sau vârstnicii încheie cu urarea: Rămâneţi gazdă-n pace cu sănătate!, la care gazda răspunde: Haidaţi în casă! În noaptea de Crăciun orice sat din Maramureş răsună de glasurile colindătorilor, care merg din casă-n casă, din josani până în susani, până zorii zilei se arată, dând acestei sărbători un farmec aparte.

Noi umblăm şi colindăm  
Şi nimic nu căpătăm
De ni-ti da,
de nu ni-ti da
Altu nu v-om colinda
Ştiu că nu mi-i scris în frunte
Să vă colindăm mai multe
Şi-n frunte de ne-ar fi scris
Mai multe nu v-am fi zâs.



Cand au loc Serbarile lenkerului, Udatoriu din Surdesti, Tanjaua de pe Mara, Festivalul Gulasului de la Ocna Sugatag, Hora de la Prislop ori Sarbatoarea Castanelor din Baia Mare. Traditii si obiceiuri populare din Maramures, serbari campenesti si festivaluri folclorice, concerte in aer liber din Baia Mare, Sighetu Marmatiei, Cavnic, Seini ori Borsa, cenacluri literare, toate prezentate intr-un calendar al evenimentelor programate in fiecare luna a anului.
IANUARIE
Obiceiuri de Anu Nou si Sfantu Vasile: In Maramures, Anul Nou e doldora de credinte si obiceiuri; pretutindeni sunt semne care, talmacite, arata cum va fi tot anul care vine; cetele de uratori care vestesc noul an, Jocul Caprei, Steaua si Plugusorul stau la loc de cinste in aceasta zi;
- Obiceiuri de Boboteaza: Casele tuturor credinciosilor sunt sfintite cu agheasma de preotul comunitatii; sosirea lui e vestita de cete de copii care ureaza gazdelor belsug; semnificatia crestina a zilei se impleteste cu vechi credinte si practici magice de aflare a ursitului;
Festivalul de Datini si Obiceiuri de Iarna – Salistea de Sus: Grupuri de copii de pe Valea Izei mentin spiritul sarbatorilor de iarna prin colinde si vechi obiceiuri de iarna;

- ”Verjel” – Dumbravita: De Boboteaza si Sfantul Ion, doua zile si doua nopti de bal taranesc la Caminul Cultural; fetele nemaritate si flacaii din sat se intalnesc pentru a juca impreuna si pentru a se cunoaste mai bine

- Craciunul si Anul Nou dupa Calendarul Iulian: Ucrainenii din Sighet, Rona de Sus, Poienile de sub Munte, Ruscova, Remeti, Bocicoiu Mare, Repedea, Bistra, sarbatoresc Craciunul si Anul Nou dupa calendarul vechi;

– ”Dantul Cosercilor” – Valea Chioarului: Joc la Caminul Cultural; oamenii aduc de-acasa coserci cu de-ale gurii, impodobite cu stergare traditionale care mai de care mai ”mandre”;
FEBRUARIE
- Campionatul national de schi-biathlon – Baia Sprie: Statiunea Suior “ascunde” una dintre cele mai cautate partii de schi din judet, iar in acest an aici se vor intrece cei mai curajosi schiori din tara

- Lasata Secului (Inceputul Postului Mare): In ultima duminica dinaintea Postului Mare, in satele maramuresene se lasa cu joc si ceterasi pana in zori,”Dantul Lasarii” prevestind inceputul postului. Buni crestini, maramuresenii nu vor mai petrece timp de sapte saptamani, pana la Sfintele Pasti;

MARTIE
- Serbarile lenkerului – Cavnic: Concursuri de lenkere (saniute cu volan), schi, demonstratii de snowboard; locuitorii Cavnicului se falesc ca ei ar fi confectionat primul lenker din tara, pe la inceputul secolului trecut

Obiceiuri de Buna Vestire: Spectacolul focurilor: pe inserat, in fiecare gospodarie, se aprinde cate un foc menit sa fereasca locul de boli si necazuri;
APRILIE
- Obiceiuri de Florii
: In curtile bisericilor au loc ”procesiuni” de crengute de salcie inflorita; ramurile vor fi pastrate cu sfintenie de credinciosi pe grinda casei. Tot de Florii, in satele din Tara Lapusului are loc ”Masa Mosilor” (pomana mortilor);

- Obiceiuri de Pasti: Dupa un post lung, maramuresenii sarbatoresc Sfintele Pasti asa cum se cuvine; inrositul si incondeiatul oualor, slujba de Inviere, mersul cu pasca la sfintit sunt obiceiuri pe care nimeni nu le lasa deoparte; crestinismul se impleteste cu fascinante ritualuri pre crestine;

- Obiceiul de primavara ”Udatoriu″ – Surdesti: A doua zi de Pasti, la Surdesti este sarbatorit cel mai harnic gospodar, primul iesit la muncile campului (”udatoriul”). Dupa ritualul de celebrare, ospat si joc la casa sarbatoritului!

- “Zambete in Prier” – Viseu de Sus: Festival interjudetean de satira si umor coordonat de Uniunea Epigramistilor din Romania; Intrarea libera, iesirea pe baza de zambet!

- Festivalul folcloric ”Cate flori pe Iza-n sus″ – Dragomiresti: In Duminica Tomii, biserica din Dragomiresti isi sarbatoreste hramul. Un bun prilej pentru ca toti locuitorii sa se imbrace in straie de sarbatoare. Dupa slujba, satul va rasuna de cantecul si joc;
MAI
– ”Tanjaua de pe Mara’’ – Hoteni: Stravechi ritual, bogat si viu colorat, de celebrare a primului om iesit la arat. Numele obiceiului vine de la “tanja”,
protapul folosit pentru a prinde vitele la plug

- Sarbatoarea Portului Popular -Cupseni: Ansambluri folclorice, muzica populara, obiceiuri de nunta autentice din Tara Lapusului;
- Festivalul de cantece si dansuri populare ”Floare mandra de pe Iza” – Sieu: Doua zile de folclor autentic, in cadrul unui festival cu traditie;

– ”Intalnire cu fiii satului″ si festivalul de folclor ”Nu va uitati ca-s micut″ – Budesti: In frumosul sat de pe Valea Cosaului sunt invitate sa cante si sa joace ansambluri populare de copii din toate zonele Maramuresului

- Obiceiuri de Rusalii: Oamenii isi impodobesc casele cu ramuri verzi de tei sau paltini;

– ”Armindenii Rogozului” – Rogoz: De Rusalii, flacaii din sat confectioneaza si inalta in mijlocul satului o prajina inalta de lemn (Armindenul) impodobita cu cununi de flori. Armindenul este simbolul inaltarii si al renasterii;

– ”Sarbatoarea Narciselor”- Repedea: Parada portului popular, spectacole ale ansamblurilor folclorice in comuna care se mandreste cu cea mai intinsa poiana de narcise din zona;

– ”Armonii de primavara” – Viseu de Sus: Festival interjudetean de literatura si folclor, coordonat de Uniunea Scriitorilor Romani si de Asociatia Internationala de Folclor

IUNIE
- “Jocul Valenarilor”- Valeni: Duminica Tuturor Sfintiilor e zi de joc si sarbatoare in satul de pe Valea Cosaului

- Joc barbatesc – Petrova: Petrovenii se mandresc ca un festival doar al jocului barbatesc nu gasesti cat ii Maramuresul.In plus, cei mai buni dobasi vor veni sa-si masoare talentul intr-un concurs de batut doba;

- Serbarile Chioarului – Somcuta Mare: Spectacole de muzica populara cu invitati din Zona Chioarului, parada portului popular

- Sarbatoarea cositului si a placintelor – Mesteacan: Femeile din Mesteacan se intrec atat in coptul placintelor crete, cat si in aptitudini ”barbatesti”, precum cositul. Ca si cum aceste calitati n-ar fi de-ajuns, concurentele au parte si de o proba artistica si de una de cultura generala

- Obiceiuri de Sanziene: Fetele nemaritate aduna de pe campuri sanziene galbene si impodobesc cu ele portile si stresinile caselor, ca sa le aduca noroc. Fiindca se zice ca Sanzienele se manie daca nu sunt sarbatorite cum se cuvine, de ziua lor li se dedica tot felul de manifestari:
- serbare campeneasca “Sanzienele“ – Baita de sub Codru
- festivalul folcloric “Cununa de Sanziene“ – Tautii Magheraus;
- festival folcloric interjudetean “Nopti de Sanziene“ – Borsa;
- festival folcloric “Hai Marii la Sanziene”- Rona de Jos;

- Serbarile Viseului: Spectacole in aer liber, parada ansamblurilor populare, manifestari culturale in orasul din inima Maramuresului istoric;

– ”Dantul de Sanpetru” – Sindresti: De ziua Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, biserica din Sindresti isi sarbatoreste hramul. Iar, daca e hram e slujba religioasa, urmata bineinteles, de mare joc in sat

- Hramul Manastirii Barsana: Hramul Manastirii de la Barsana are loc de ziua Soborului Sfintilor 12 apostoli, zi in care credinciosi din toate satele vecine vin cu mic cu mare la frumoasa manastire de pe Valea Izei, sa se inchine;

IULIE
- Festivalul international al nuntilor – Vadu Izei: Ansambluri folclorice pun in scena obiceiuri populare de nunta; alaiuri nuptiale, calareti, miri si mirese, porturi autentice, ospat si joc ca la nuntile traditionale adevarate

- “Festivalul Dansului si Portului de pe Fisculas”- Dumbravita: Un bun prilej de a face cunostinta cu obiceiurile ”satelor de pe Fisculas”, dar si de a sarbatori comuna Dumbravita

- Scoala de Vara de la Memorialul Sighetu Marmatiei: Participa elevi selectati in urma unui concurs de eseuri, istorici si cercetatori romani si straini;

- Serbarile orasului Seini: Evenimente culturale, dar nu numai, localnicii delectandu-se si cu un festival al berii

- Sfantul Prooroc Ilie – Hramul Manastirii din Dragomiresti: In fiecare an, de Sfantul Ilie credinciosii vin in Dragomiresti la manastire pentru icoana facatoare de minuni;

- Zilele orasului Salistea de Sus: Spectacole folclorice si focuri de artificii vor sarbatori orasul

AUGUST
- Serbarile Cavnicului: Cavnicarii vor avea parte de trei zile de spectacole in aer liber, intreceri, campionatul ”joagarelor” (al taietorilor de lemne), dans si focuri de artificii

– ”Sus pe Valea Vaserului” – Valea Vaserului: Activitati ale minoritatilor de etnie germana in colaborare cu Forul Democrat German

- “Festivalul Gulasului” – Ocna Sugatag: Bucatari amatori si profesionisti se intrec in retete ademenitoare si originale de preparare a gulasului; dupa degustare, are loc premierea castigatorului. Mancarea e musai udata cu horinca

- Obiceiuri de Sfanta Maria Mare: Grupuri de pelerini, imbracati in alb, se indreapta catre manastiri, cantand cantece inchinate Sfintei Fecioare Maria;

- “Festivalul Stuparilor” – Cernesti: Muzica populara, simpozioane pe teme apicole si agricole, concursuri sportive si nu in ultimul rand, dulci produse ale stupului cu care se mandresc apicultorii comunei de la poalele Masivului Magura;

- “Hora la Prislop” – pasul Prislop, Borsa: Mare sarbatoare populara cu ansambluri din Maramures, Suceava si Bistrita-Nasaud, mesteri populari, peisaj ”inaltator” si ospat imbelsugat in varful muntelui, la hotarul dintre Maramures si Bucovina

- “Zilele Culturii Roza Rozalina”-Rozavlea: Satenii vin sa-si cinsteasca satul cu folclor autentic si serbari campenesti

- “Pantru Mandra din Botiza”-Botiza: Tropotitele, ceterasii si tipuriturile morosenesti se aud pana in satele invecinate

SEPTEMBRIE
- Jocul Satului-Hoteni: In curtea gazdelor, ceterasii zic fara “hodina” (odihna), iar fetele si flacaii joaca mai sa rupa podelele soprului. Dupa joc toti, toti vor fi “omeniti” cu sarmale , “pancove” (gogosi ) si horinca

- Nasterea Maicii Domnului – Hramul bisericii din Ieud-Deal (monument din Patrimoniul Mondial-UNESCO): Considerata de unii cercetatori ca fiind cea mai veche constructie de lemn din Maramures, Biserica de lemn din Ieud Deal pastreaza intr-insa, frumoase icoane de sticla si picturi datand din secolele 15-16;

- “Targul cepelor – Festivalul interjudetean al folclorului din Tara Codrului” – Asuaju de Sus: Spectacole folclorice in aer liber si targ taranesc unde, bineinteles, ceapa va fi ”doamna-mare

- Festival Concurs al Primasilor din Maramures “Victor Negrea”- Somcuta Mare: Festival deja cu traditie, unde se intrec cei mai buni violonisti din judet, poarta numele celui mai cunoscut ”primas” din zona

– ”Toamna Chioreana”, Remetea Chioarului: Formatii artistice din zona, dar si invitate, sarbatoresc sosirea toamnei in peisajul chiorean;


- “Sarbatoarea Castanelor” – Baia Mare: Trei zile in care vinul, berea si mustul curg valuri, expozitiile, concertele si petrecerile sunt la ele acasa si nu in ultimul rand, Baia Mare isi scoate la iveala ”tezaurul” de castane comestibile


OCTOMBRIE
- “Balul Strugurilor”- Ocna Sugatag: Balul marcheaza momentul intrarii tinerilor in societate


- “Festivalul international de poezie”- Sighetu Marmatiei: Trei zile de recitaluri de poezie si lansari de carte;

– ”Serile de poezie Nichita Stanescu de la Desesti“: Recital de poezie, discutii, amintiri, imagini care amintesc de calatoriile poetului Nichita prin Tara Maramuresului, decernare de premii

- Sfanta Paraschiva – Hramul bisericilor de lemn din Poienile Izei si Desesti (monumente din Patrimoniul Mondial-UNESCO): Construita in 1604, biserica de lemn din Poienile Izei se remarca prin proportiile armonioase. Biserica din Desesti este singura biserica veche din Maramures a carei picturi interioare, ca urmare a unei foarte atente restaurari, poate fi admirata exact asa cum arata in 1780, anul realizarii;

- Festival folcloric “Alina-te, dor alina!” – Cicarlau: Artisti debutanti sau consacrati participa pe scena Caminului Cultural din Cicarlau la festivalul initiat de cunoscutul cantaret Nicolae Sabau, in prezent primarul comunei


NOIEMBRIE
- Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril (Hramul bisericilor de lemn din Surdesti, Plopis, Rogoz (monumente din Patrimoniul Mondial-UNESCO): Fiecare din bisericile maramuresene de lemn are farmecul ei si povestea ei unica: Surdesti (cea mai inalta constructie veche din lemn), Plopis (pastreaza 49 de monede depuse de fiecare din familiile care au sprijinit inaltarea bisericii), Rogoz (adaposteste sub acoperis masa mosilor). Tot hramul Sfintilor Arhangheli il poarta si vechea biserica de lemn din Rozavlea;


- Joc la Sura- Grosi: Satenii se intalnesc sa sarbatoreasca jocul sub obladuirea taragotistului Dumitru Dobrican care este si mare gazda


- “Cant si joc pe plai strabun”- Dumbravita: Dumbravitenii joaca pentru ultima oara inaintea Postului Craciunului


-Intrarea in Biserica a Maicii Domnului – Hramul bisericii de lemn din Barsana (monument din Patrimoniul Mondial-UNESCO): Bisericii de lemn din Barsana i se mai spune si ”biserica umblatoare”, pentru ca a fost mutata din loc in loc. Locatia actuala i-a fost stabilita pe dealul Ibarului, pe locul unui vechi cimitir de ciumati;

- Obiceiuri de Sf. Andrei: Fetele nemaritate se folosesc cu acest prilej de practici magice pentru aflarea ursitului; daca postesc toata ziua si apoi mananca dintr-o turta sarata gatita cu mainile lor, viitorul sot li se va arata in vis;

DECEMBRIE
- Activitati dedicate Zilei Nationale a Romaniei;
- Festivalul Hanuka – Sighetu Marmatiei: Comunitatea evreiasca sarbatoreste Hanuka, victoria dreptatii asupra nedreptatii, a luminii asupra intunericului;

- Sf. Nicolae – Hramul bisericii de lemn din Budesti (monument din Patrimoniul Mondial-UNESCO): Construita in 1643, biserica de lemn din Budesti, inchinata Sfantului Nicoara, pastreaza in interior picturi realizate de Alexandru Ponehalschi. Coiful si camasa de zale ale haiducului maramuresean Pintea, lasate in grija bisericii, reprezinta alte elemente de atractie pentru orice vizitator;

- Festival folk ”Decembra” – Cavnic:

- Festivalul interjudetean de colinde si datini ”Veniti crestini la Viflaim” – Viseu de Sus: Ansambluri folclorice pun in scena obiceiuri si traditii specifice Sfintelor Sarbatori de Craciun in rasunetul cald al colindelor;

- “Zilele culturii chiorene” – Somcuta Mare: O saptamana de colocvii, concerte, expozitii dedicate culturii Tarii Chioarului

- Obiceiuri de Craciun: In Maramures, de Craciun lumina nu se stinge toata noaptea si nici o casa nu ramane necolindata; obiceiuri frumoase, incarcate de semnificatii, pe care oameni din toate zarile vin sa le admire, pentru a se bucura de un Craciun adevarat.
Read More …


Maramureşenii întâmpină sărbătoarea Naşterii lui Iisus în primul rând prin post: postul de bucate şi postul de păcate. Se zice că numai aşa, Crăciunul are să vină voios. Până şi casa posteşte, pentru ca mai târziu să redevină mândră, în cinstea sărbătorii.
În Săptămâna Crăciunului, femeile îmbracă odăile cu cele mai frumoase ţesături lucrate de mâna lor. Apoi cu două zile înainte de marea sărbătoare, începe pregătirea mâncărurilor: “coptăturile” (pâinea, colacii, cocuţii), ciorbele, cârnaţii, friptura de porc şi mai ales, “curechii umpluţi” (sarmalele).
În Ajun de Crăciun, pomul este gătat iar mesele încărcate. Sub faţa de masă, într-un colţ, se pun două coji de pâine, tărâţe, boabe de grâu şi porumb, peste care se aşterne un braţ de fân. Faţa de masă se va aşeza la loc, iar deasupra acestora va sta “stolnicul”, o pâine mare, de forma rotundă, care "se împistreste", adică se împodobeste cu semne făcute din aluat. Stolnicul (numit şi “pâinea anului”) va rămâne acolo nemişcat până în dimineaţa zilei de Anul Nou, când va servi ritualurilor magice puse în practică de fetele nemăritate.

În seara de Crăciun, după Sfânta Slujbă, moroşenii mănâncă din Cina Crăciunului. O dată cu lăsarea întunericului, începe colindatul cetelor de copii. Apoi va veni rândul celor mari să ia uliţele la rând. Ajunşi la “fereştile” caselor, colindătorii îi întreabă pe gospodari : “Slobod îi a colinda?” “Slobod”, le răspunde gazda, pentru că altfel şi-ar alunga norocul de la casă. Apoi încep colindele, care vestesc, cu “flori dalbe” şi “leru-i ler”, bucuria sărbătorii. "Haidaţi în casă", le va spune gazda, la terminarea urării. Iar în casă, colindătorii sunt dăruiţi pentru “corindele” zise.

Tot în sara de Crăciun, se umblă cu Steaua, Irozii şi Viflaimul. Este momentul în care măştile populare îşi primesc rolul cuvenit. Obiceiurile vor continua şi în zilele următoare şi vor ţine până la Bobotează: obiceiuri de belşug, de aflare a ursitului, de tălmăcire a semnelor vremii, toate unice în felul lor, toate încărcate cu semnificaţii vechi de când lumea.

Însă din toate sărbătorile dintre ani, “sara” Crăciunului rămâne cea mai frumoasă. Nimeni nu este singur sau trist. Lumina nu se stinge toată noaptea iar porţile se lasă deschise pentru a vă primi pe voi, cei care doriţi să aveţi parte de un Crăciun adevărat.


Dă-mi colacu, de mi-i da
Că mi-i frig afară-a sta

Şi mi-i spartă optinca
Şi-mi îngheaţă şi năsucu
Şi m-aşteaptă şi tătucu
Că de-asară-s tăt p-afară
Cu străcioara susoară.

Sursa: Maramuresul Online


Responsabilitatea pentru continutul comentariilor nu apartine MM Online, ci utilizatorilor care le posteaza.
Read More …

Mihai GRIGORESCU te invita sa participi la FOTOTUR IN MARAMURES – TAIATU' PORCULUI SI DEBUT DE IARNA IN TARA LAPUSULUI
ce se va desfasura in perioada 8-11 decembrie 2011.

Datina taierii porcului se mai pastreaza in satele din Maramures, chiar daca aceasta nu are loc neaparat de Ignat. Taranii nu concep sa le lipseasca de pe masa de Craciun afumaturile, care stau la loc de cinste alaturi de sticla cu horinca. Carnati, caltabosi, slanina popricata, toba sunt asezate, ca o ofranda, in fata colindatorilor, ca semn de multumire pentru urarile de bine care li se fac.
Atat cat acest obicei mai este viu va invit sa-l degustati, colindand impreuna prin frumoasa Tara a Lapusului, cu sau fara neguri…



PROGRAM

JOI 08 DECEMBRIE
● primirea participantilor
● orele 18ºº - 20ºº ▪ cazarea si cina la Pensiunea Ideal din Baia Mare
● orele 20ºº - 22ºº ▪ prezentarea programului la un pahar de vin la Restaurantul Medieval “Bastion” din parcul orasului Baia Mare.


VINERI 09 DECEMBRIE
● orele 07ºº - 08ºº ▪ micul dejun
● orele 08ºº ▪ deplasarea catre Tara Lapusului, fotografie de peisaj la rasarit deasupra satului Cufoaia, langa Targu Lapus.
● orele 10ºº - 14ºº ▪ Vizitarea Manastirii Rohia si a Bisericii de lemn din Rogoz, monument UNESCO, fotografie de peisaj deasupra satului Groape, la intrarea in Cheile Lapusului.
● orele 14ºº ▪ masa de pranz
● orele 15ºº - 17ºº ▪ fotografie de peisaj la apus pe dealurile Grosilor.
● orele 17ºº - 20ºº ▪ program liber, descarcare si prelucrare fotografii.
● orele 20ºº ▪ cina
● orele 21ºº - 23ºº ▪ prezentari, discutii

SAMBATA 10 DECEMBRIE
● orele 07ºº - 08ºº ▪ micul dejun
● orele 08ºº ▪ deplasarea la Firiza, pe malul lacului cu acelasi nume, la “Taiatul Porcului”
Alternativ cu fotografierea acestui eveniment din traditia locului se va face fotografie de peisaj pe lacul Firiza.
● orele 14ºº ▪ pranzul
● orele 17ºº ▪ deplasarea la Baia Mare
● orele 18ºº - 20ºº ▪ program liber, prelucrare si pregatire fotografii.
● orele 20ºº - 21ºº ▪ cina
● orele 21ºº - 23ºº ▪ prezentari, discutii

DUMINICA 11 DECEMBRIE
● orele 07ºº - 08ºº ▪ micul dejun
● orele 08ºº - 13ºº ▪ Fotografie de peisaj la rasarit in Copalnic si pe dealurile Carbunarului.
● orele 13ºº ▪ pranzul
● orele 14ºº ▪ final de FOTOTUR

NUMARUL DE LOCURI : 12

TAXA DE PARTICIPARE este de 600 lei, include cazarea in camere de 2 locuri in pensiunea “Ideal” din Baia Mare, 3 mese pe zi, transportul din Baia Mare pentru cei care se deplaseaza cu trenul plus deplasarile in teren pe parcursul FOTOTUR-ului, aproximativ 300 km, taxe foto si de intrare la biserici si manastiri.
Validarea înscrierii se face prin achitarea unui avans de 50% pana la data de 01 dec. 2011 in contul de mai jos:
RO03 BTRL 0250 1201 R915 55XX deschis la Banca Transilvania pe numele Mihai Grigorescu, cu specificatia: FOTOTUR

Pentru detalii suplimentare :
Mihai Grigorescu : 0744 696 989, photo_mig@yahoo.com

Sursa: Maramuresul Online
Responsabilitatea pentru continutul comentariilor nu apartine MM Online, ci utilizatorilor care le posteaza.
Read More …

Se spune ca un popor care isi ingroapa traditia, isi uita datina,portul si cantecul este sortit pieririi. Se mai spune ca mandria este un pacat…dar am pacatui daca am spune ca ca sub soare nu exista un loc mai binecuvantat decat Maramuresul? Ca aici s-au nascut veritabilii ambasadori ai cantecului national si ai culturii nationale, ca oamenii si locurile pastreaza inca amprenta strabunilor ?Nu. In mod sigur nu.
Gavrilita Mihali se incadreaza in categoria celor inzestrati cu har de la Mana care a scris tot. Familia Mihali a fost binecuvantata cu multi copii, viata nu li s-a depanat in zadar, iar astazi, dintr-o casa cu 10 copii ,
 toti au atins performante artistice remarcabile. Titiana, Gavrilita, Mariuca, Dumnitruc, Aleodor, Dorel, Matei , Sava ,Valerica, si Violeta, interpreti de exceptie care si-au transformat numele in renume, fiind colaboratori ai TVR ( realizator Ioan Filip si Maria Banu Gheorghe Palcu, Marioara Murarescu) Antena 1( Duminica in familie la Mihaela Radulescu, Antena 2 Mihaela Tatu emisiunea Celebrii sau nu si HoraTV) , Etno Tv, Favorit ( La Izvorul dorului, realizator Radu Potoran) Htv Borsa ( ‚Cantec si Dor – registru sonor din repertoriul Gavrilita si Titiana Mihali); realizator Ghita Olteanu , Transilvania Tv. Din frageda pruncie s-a indeletnicit cu insrumentele muzicale, sub privirea blajina , alteori ferma a tatalui sau, Gavrila Mihali, cel prin care s-a nascut o legenda vie a Maramuresului : Titiana si Fratii Mihali.
Primul dascal, cel care a insamantat in sufletele copiilor aceiasi dragoste pentru cantec si arta, a fost Gavrila Mihali.

Mentorii care au pus bazele spiritului creationist, au ramas vii si nestersi in memoria lui Gavrilita Mihali. Prima calauza in fascinantul univers al picturii a fost mama lui Maria Mihali ,
care prin maiestria grafica, cromatica utilizate in cusutul pieptarelor traditionale borsenesti, era vestita in intreg tinultul dintre Muntii Rodnei si Muntii Maramuresului. Simtul artistic preluat de la ea, il va ajuta ani mai tarziu , in contextul colaborarii cu artisti plastici consacrati sa devina ceea ce este : un pictor cu o dezvoltata senzitivitate artistica. Talentul nativ de exceptie s-a manifestat de la o varsta frageda, primele picturi impodobind Altarul Bisericii Ortodoxe din Juresti , judetul Timis . Creatia artistica a ramas o marturie a talentului si maestriei pictorului, dainuind decenii de-a randul in spiritualitatea comunitatii satesti.
Publicatia judeteana „ Pentru Socialism „ 25 X 1980 avea sa reliefeze ecourile pozitive ale creatiilor artistice prin gandurile redactorului Ion Zubascu :
‚ O consistenta participare realizeaza Gavrilita Mihali , 10 lucrari- desene in creion , efigii in ghips si bronz ale lui Eminescu , Ciprian Porumbescu si tatuca ( Gavrila Mihali ) alaturi de portretele mamei , ale surorii sale Titiana Mihali , un autoportret , el mai expune un omagiu adus unuia dintre cei mai inzestrati artisti populari ai acestor tinuturi : Artistul Stetco Dumitru Codau. . Dealtfel intreaga expozitie poate fi socotita implicit un omagiu adus tuturor anonimilor Maramuresului care au facut din acest colt de tara , un unicat artistic in toata lumea.”
Dintre cei care si-au pus amprenta asupra formarii si instruirii lui, cel mai pregnant a fost prof. Sosneac Ludovic., membru al Artistilor Plastici din Romania. Incadrat in categoria Artelor Sacre, si-a pus amprenta asupra ucenicilor sai, insuflandu-le aceias pasiune pentru arta, cultura si spiritualitate. In creatiile artistice ale Maestrului Gavrilita se regasesc transpuse printr-o sensibilitate artistica deosebita, elemente specific ale patrimoniului cultural Prof. SOSNEAC LUDOVIC. Limbajul artistic s-a manifestat si in muzica. Concursurile si examinarile la care au asistat nume consacrate ale muzicii romanesti precum MAESRTUL LIVIU BORLAN (dirijor, compozitor si orchestrant), MAESTRU Radu Voinescu( DIRIJOR ORCHESTRA RADIO TELEVIZIUNII ROMANE, DIRIJOR ANSAMBLU ‚DOINA ARMATEI’ ) MAESTRUL GEORGE VANCU ( dirijor al Ansamblului Profesionist din cadrul Televiziunii Romane, PARASCHIV OPREA COMPOZITOR, ORCHESTRANT dirijor si acompaniator) i-au adus cel mai inalt grad in sectorul cultural : ARTIST LIBER PROFESIONIST , ATESTAT TIP A , GRADUL I SOLIST ACORDEON .
Diplomele acordate de-a lungul carierei artistice ( Cantarea Romaniei – faza nationala locul I, Diploome de Onoare eliberate de consilii judetene , Diplome de Excelenta acordate de Ministerul Culturii din Romania) au construit profilul artistic al unei personalitati culturale apreciate de publicul spectator si de catre criticii de arta.
Gavrilita Mihali,membru al Asociatiei Oamenilor de Arta din Institutiile Teatrale si Muzicale din Romania anul 1975 prin carnetul emis sub numarul 7510 din luna ianuarie ,condusa de presedinte DINA COCEA , a reusit sub indrumarea consacratului compozitor roman Liviu Borlan , sa uimeasca diferitele nationalitati de spectatori prin darul de care doar Dumnezeu s-a ingrijit sa nu-l mai repete la alti artisti: MUZICA. Si-a creat un repertoriu unic si irepetabil, cultivand impreuna cu ceilalti artisti ai familiei Mihali mitul muzicii in familie. ‘Fratele Titianei Mihali’ nadajduieste la ziua cand autoritatile culturale vor initia si in Romania Festivalul de Muzica Populara “ TITIANA MIHALI’ . Ma refer la Romania fiindca in SUA , in statul Merland in AGESTON , in luna mai 1998, 1999 au avut loc doua editii ale FESTIVALULUI FOLCLORIC ROMANESC TITIANA MIHALI’ . Sa fi aprins cantecul privigetorii maramuresene , regina cantecului maramuresan, asa cum a descris-o Marioara Murarescu, etnograf, realizator tvr, doruri mai profunde in inimile altor natii decat cea in care s-a nascut si a carei credinta, datina si port le-a purtat?
Institutiile de invatamant cu profil artistic , talentul nativ, capacitatea unica si irepetabila a artistului de a percepe emotii sau lucruri invizibile pentru altii, au dat nastere unui artist-pictor de o mare finete creativa. Peste mari sau peste oceane , intr-un capat de lume sau in celalalt – nedespartit de acordeon si talent- a castigat pretuirea celor care l-au auzit macar o data manifestandu-se pe scena, alaturi de surioara lui Titiana Mihali adunau trofee si premii la cele mai prestigioase festivaluri nationale si internationale de folclor.
In Franta, Belgia,Olanda, Germania , Elvetia sau Anglia, in SUA ( Virginia, Marland, Washington, New York sau Carolina) salile deveneau neincapatoare pentru iubitorii de cultura . La concertele lui Gavrilita Mihali_ adevarate oaze de spiritualitate romaneasca _ deseori publicul spectator era condus intr-o lume arhaica unde datina , cantecul si dorul isi gaseau poteca spre suflet, au sensibilizat inimi impietrite si au smuls spinii din inima celor instraintati.

Gavrilita Mihali a implementat pentru prima data in istoria interpretilor recunoscuti si certificati profesional ,in sfera muzicii internationale instrumentul care l-a consacrat - ACORDEONUL- reusind in acelas timp sa abordeze melosul maramuresan printr-o adaptare inedita a instrumentului muzical in repertoriul national sau international. Specificul zonei era reprezentat prin cetera ( vioara) si doba insa prin talent, ingeniozitate farmecul cantecelor maramuresene a fost pus in valoare primtr-un nou instrument ACORDEONUL .

Marturie a talentului , a dragostei unui frate pentru sora lui este Casa Vesniciei, capela pictata de fratele Gavrilita, de unde borsenii isi vor putea redescoperi radacinile atunci cand vor auzi glasul tainic al dorului stramosesc. Cine suntem noi? Ce este Maramuresul? Ne va fi suficient un popas in cantecul Titianei Mihali sau al Fratilor Mihali si ne vom aminti deodata ca sub soare…nu exista un neam mai binecuvantat decat maramuresenii.
Un popas la casa Vesniciei , privind portretul tainic al Titianei si asteptand prin maiestria cu care a fost pictat sa dea drumul la vocea impecabila , ne va convinge sa credem ca a fi mandru de neamul tau, de cultura ta nu este un pacat ci mai degraba o manifestare fireasca a celui ce s-a nascut pe meleaguri binecuvantate de Dumnezeu si Ceruri.
Informatiile biografice sunt confirmate de inregistrari din Videoteca de Aur a Televiziunii Romane, Cotidiane judetene, nationale si internationale, Spectacole artistice si omagiale mediatizate in tara si peste hotare.
Ghita Olteanu, realizator Tv
Personalitatile culturale nationale, si-au exprimat gandurile aprecierile si emotiile vis a vis de activitatea artistica a Maestrului Gavrilita Mihali. ‘Gavrilita este un as al acordeonului. Putini, foarte putini acordeonistidin tara se pot ridica la nivelul lui Gavrilita. Atunci cand canta la acordeon , Gavrilita se afla intr-o alta lume , sufletul sau se contopeste cu intrumentul, care in mainile sale prinde viata, are suflet,scoate sunete atat de frumoase incat te cucereste total cand il asculti’
Compozitor Liviu Borlan ( MAESTRU MUZICAL, fost dirijor al ANSAMBLULUI PROFESIONIST MARAMURESUL Baia Mare
Acolo ,in centrul localitatii Borsa , bunul ei fratior Gavrilita Mihali , care a iubit-o ca frate mai presus de orice , talentat muzician acordeonist si artist pictor de o mare valoare artistica i-a pictat o impunatoare capela, o adevarata opera de arta _ CASA VESNICIEI. Cei care vor admira portretul atat de frumos realizat , pictat de Gavrilita vor fi profund impresionati , asteptand parca in orice moment ca Titiana sa dea drumul la vocea impecabila si sa stoarca de la privitori siroaie de lacrimi. Nu pot sa nu afirm consemnandu-i talentul ca omul artist desavarsit, ca Gavrilita este un pictor de valoare si multe din picturile sale impodobesc numeroase case , nu numai din tara sau Europa , dar si de peste Ocean, in America.
“ Este o mandrie pentru noi , cei din Borsa ca avem oameni atat de talentati de bunul Dumnezeu si cu harul muzicii dar si cu cel al artelor , al picturii. E greu de redat in cuvinte , oricat ai vrea , talentul unor asemenea artisti ..Felicitari din toata inima , Gavrilita draga! „ “ Gavrilita _ acordeonist de talia lui Marcel Budala, a reusit sa imortalizeze cantecul meleagurilor borsene „


Prof. Dr. etnograf Nicoara Timis Director al Casei de Creatie Baia Mare
Gavrilita s-a straduit din rasputeri ca buna lui surioara TITIENUCA , sa fie adusa din intinsa campie a Baraganului aici la Borsa , in mijlocul localitatii , aproape de locul unde a venit pe lume. Si bunui ei frati au inaltat spre nemurire un loc de veci intr-o frumoasa si impunatoare capela , I-a pictat asa de bine chipul Titienei incat daca stai locului si o privesti lung, ai impresia ca este vie , iti zambeste si e gata , gata sa-si slobozeasca glasul ei cristalin , frumos…si misterios , imbratisand cu privirea ei plina de zambet toata intinderea pana departe pe Pietrosu si mai incolo , toata intinderea pamantului nostru romanesc…
Prof. Dr. etnograf Nicoara Timis
Director al Casei de Creatie Baia Mare
Dupa cum se vede intr-un cadru pios tabloul sau este strajuit de icoanele Mantuitorului si a Maicii Domnului realizate de catre Gavrilita Mihali, un artist desavarsit.Se mai pot vedea Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril care starjuiesc deoparte si de alta acest mausoleu , sfinti nu alesi intamplator ; Sfantul Arhanghel Mihail fiind patronul si protectorul familiei Mihali.
Pr. Andreica Gavrlia

Mihali Oniga Monica
Chipul Titianei de pe capela zambeste ,si asta pentru ca in fiecare linie si culoare pusa acolo s-a investit multa dragoste , munca si sacrificiu. De ce ? Pentru ca un frate sa poata face un dar unei surori de ziua ei. Daca Dumnezeu, in bunatatea lui, va ingadui Titianei ca, de acolo , din vesnicie sa priveasca in jos, atunci ea va fi foarte multumita si mandra de ziua ei”

Prof. Mihali Oniga Monica


Sursa: Maramuresul Online
Read More …


E nevoie de 7 secunde ca mancarea sa ajunga din gura in stomac. Un fir de par poate suporta o greutate de 3 kg. Lungimea degetului mare indica lungimea penisului. Femeile clipesc de 2 ori mai des decat barbatii. Femeile au citit deja textul. Barbatii inca se uita la degetul mare.

Sursa: Maramuresul Online
Read More …


O combinatie ardeleneasca interesanta - tocanita de ceapa cu branza de oi. 


Ingrediente

  • 5 cepe;
  • 200 g de branza de oi;
  • 2-3 linguri de ulei;
  • sare.

Mod de Preparare

  • ceapa se curata, se taie solzisori si se pune la calit in ulei, la foc foarte mic, timp de 10 minute;
  • se potriveste de sare si cand este gata se adauga branza sfaramata, amestecand.

Mod de servire

Se serveste calda, cu mamaliguta. 
 
Sursa: Maramuresul Online
Read More …


"Domnule Director,

Subsemnatul Serban Ioan Traian, cu domiciliul in str. Sibiu, muncitor in cadrul atelierului X, va aduc la cunostinta cu respect urmatoarele:
In urma cu muti ani m-am casatorit din dragoste cu o vaduva care avea o fata de 18 ani.Tatal meu, dupa casatorie m-a vizitat de mai multe ori,ca pana la urma sa se indragosteasca de fiica vitrega,cu care in cele din urma sa se casatoreasca,fara a-mi cere consimtamantul.
Deci fiica mea vitrega mi-a devenit mama vitrega,iar tatal meu ginerele meu.Sotia tatalui meu,adica fiica mea vitrega,care in acelasi timp este mama mea vitrega,a nascut un baiat,care este nepotul meu,fiindca eu sunt sotul mamei fiicei mele vitrege,dar acest baiat este si fratele meu.
In acelasi timp, sotia mea a devenit bunica,deoarece este mama sotiei tatalui meu,iar eu sunt nepotul sotiei mele. Nu mult mai tarziu,sotia mea a nascut un baiat care a devenit cumnat cu tatal meu,fiind fratele vitreg cu sotia tatalui meu si in aceasta calitate este si unchiul meu. Copilul meu este fratele mamei mele vitrege,iar prin mama mea vitrega,sotia mea a devenit bunica si eu am devenit bunicul meu propriu. Avind in vedere cele de mai sus,intreb: daca copilul meu,care in acelasi timp este unchiul meu,cumnat cu tata si frate cu mama mea vitrega,are drept la alocatie de stat pentru copii?
Read More …